AMEYALLI IN MEXICA TONALPOHUALLI

Xalcmol_Tenochtitlan                  Tollan_Teotlacpan       Xochicalco_2

MEXICA

MEXICA – XOCHICALCA

MEXICA – TOLTECA – XOCHICALCA

MEXICA – TEPANECA – TOLTECA – XOCHICALCA

MEXICA – TEPANECA – CHICHIMECA – TOLTECA – XOCHICALCA

MEXICA – TEPANECA – CHICHIMECA – TOLTECA – NONOHUALCA – XOCHICALCA

MEXICA – TEPANECA – CHICHIMECA – COLHUACA – TOLTECA – NONOHUALCA – XOCHICALCA

Xochicalco_Ozomatli

http://www.tonalpohualli.ch

Veröffentlicht unter Tonalpohualli | Kommentare deaktiviert für AMEYALLI IN MEXICA TONALPOHUALLI

ACHTO MITOTIALIZTLI IN METZTLI IPAN MEXIHCO-TENOCHTITLAN

 
 
 
 
 
Mihtoa, achto mitotializtli in metztli ipan Mexihco-Tenochtitlan omochiuh ihcuac Mexihco-Tenochtitlan oaltepehualtiloc.
 
Ticmatih, Mexihco-Tenochtitlan oaltepehualtiloc tonalpan 7 ozomatli xihuitl 2 calli (28.09.1325). 
 
Noyuhqui ticmatih, mitotializtli in metztli quiza ihcuac metztli yeh yahualtic.
 
Intla ticnequih ticmatizque iquin oquiz in ic ce yahualtic metztli in oyuh Mexihco-Tenochtitlan oaltepehualtiloc, tiquittah ic, tonalpan 5 cuauhtli, tepeilhuitl, xihuitl 2 calli (22.10.1325), oyahualiuhca in metztli.
 
In yuh tihuelitih tiquihtozque, in achto mitotializtli in metztli oquiz tonalpan 22.10.1325 ipan Mexihco-Tenochtitlan.
 
Axcantica, oc quiza in mitotializtli in metztli cecen xihuitl metzpan „octubre„.
 
Ipan Malacateticpac („Milpa Alta“), cecen „octubre“ quiza mitotializtli in metztli ipan in tepetl in popoca itoca Teuhtli:
 
 
 
 
Matlactli omei cicihuah (in Quenametzitzin) mitotiah camatihtic in Teuhtli:
 
 
 
Ichpocatzin in cuicame
ximomaquili moyollo
cualnezquia in ahuia xochio
ohualmohuica in xochime
xochime in tlahuetzi
momaltia ipan metztli
¿Ahque ahmo quinequi xochime?
 
 
 
 
 
(Tiquintlazohcamachililiah in calpulli Huitzilli Ollin ihuan in huey tlamatini, in huey temachticatzin Artemio Solís Guzmán)
 
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Tlamatiliztli | Kommentare deaktiviert für ACHTO MITOTIALIZTLI IN METZTLI IPAN MEXIHCO-TENOCHTITLAN

TLAMACHTILIZTLAHTOLZAZANILLI IN TETLANEXTILIZTLI („LA LEYENDA DEL SEXTO SOL“)

 
 
 
 
 
 
In yuh compohuah in huehuetque,
in yeh hueucauh
in teteoh mononotzque
ompa Tamoanchan.
 
Quihtoque:
„Itech monequi
in xihuitl pohualozque“.
 
Oquichixque
nezcayotl ilhuicapan
auh niman ic quiyocoxque
in xiuhpohualli.
Quihtoque:
„Axcan, in ic ce xihuitl
inin xiuhpohualli
itoca ce tecpatl“
(3721 años a. C.).
 
Quihtoque:
„Itech monequi quizaz
ompohualli ihuan matlactli omome
xiuhmolpilli achto in tic yocoyazque
in ic ce tonatiuh“.
Yeceh, in oyuh
in ic ompohualli ihuan chiconahui xiuhmolpilli,
oacico in quetzalocelotl
quintlapalotito in teteoh ompa
Tamoanachan.
Oquimmilhui:
„Notecuyohuané,
citlalpopoca oquiz
itech huey cicitlalmixtli.
Axcan monequi pehuaz
in inic ce tonatiuh“.
Auh in teteoh quinanquililique:
„Ca yeh cualli tlazoquetzalocelotlé.
Ma pehuaz in inic ce tonatiuh“.
 
Inin omochiuh ce tecpatl
xihuitl, in oyuh in ic
ompohualli ihuan chiconahui xiuhmolpilli,
quihtoznequi ipan in xihuitl 2548
in toxiuhpohual
(1173 años a. C.).
 
Auh in yuh oquihtotihui in huehuetque
inin ic ce tonatiuh itoca nahui ocelotl,
in ocatca matlactli omei xiuhmolpilli
(676 años), auh omanca itech in xihuitl 2548
ixquich in xihuitl 3224 in toxiuhpohual
(1173 – 497 años a. C.).
Inique in onocah, ocelocualloque.
Zan no yeh inic tlamito
inic popoliuhque.
 
 
Niman ic,
oquiz in ic ome tonatiuh
itoca nahui ehecatl,
in ocatca chicome xiuhmolpilli
(364 años), auh omanca itech in xihuitl 3224
ixquich in xihuitl 3588 in toxiuhpohual

(497 – 133 años a. C.)

Inic poliuhque ehecatocoque,
auh inxiuh catca ce tecpatl.
 
 
Niman ic,
oquiz in ic yei tonatiuh
itoca nahui quiyahuitl,
in ocatca chicuace xiuhmolpilli
(312 años), auh omanca itech in xihuitl 3588
ixquich in xihuitl 3900 in toxiuhpohual

(133 a. C – 180 años d. C.)

Inic poliuhque
tlequiyahuiloque
auh no tlatlac in tonatiuh
mochi tlatlac in incal,
auh inxiuh ce tecpatl.
 
 
Niman ic,
oquiz in ic nahui tonatiuh
itoca nahui atl,
in ocatca matlactli omei xiuhmolpilli
(676 años), auh omanca itech in xihuitl 3900
ixquich in xihuitl 4576 in toxiuhpohual

(180 – 856 años d. C.).

Inic popoliuhque
apachiuhque
hualpachiuh in ilhuicatl
zan cemilhuitl in poliuhque.
 
 
Niman ic,
oquiz in ic macuilli tonatiuh
itoca nahui ollin,
in ocatca matlactli omei xiuhmolpilli
(676 años), auh omanca itech in xihuitl 4576
ixquich in xihuitl 5252 in toxiuhpohual

(856- 1532 años d. C.).

Auh in ipan
omotlacatili in Topiltzin
in Ce Acatl Quetzalcoatzin.
 
Auh no omochiuh
huallaliztli in caxtiltecah.
 
Xihuitl 3 calli (xihuitl 5241
in toxiuhpohual, 1521 años d. C.)
in tonatiuh nahui ollin omotlatilitito,
auh in huey tlahtoani,
in Cuahtemoctzin, oquimitalhui:
„Axcan onpolihui totonal,
ihcuac hualmohuicaz tetlanextiliztli,
occepa in tlahui totonal“,
auh xihuitl 1 tecpatl, xihuitl 5252
in toxiuhpohual (1532 años d. C.)
in ic macuilli tonatiuh nahui ollin ocempolihui.
 
Niman ic, omocentlalique
nahuintin tlamatinime,
nahuintin huehuetque
in ihuicpa nahui huey altepeme,
auh mononotzque oztotitic
ompa Xaxahuenco.
Ce tlamatini Cuauhtitlan chane,
ce tlamatini Azcapotzalco chane,
ce tlamatini Itztapallapan chane,
ce tlamatini Malacateticpac chane.
Cenca ic tlaocoxque auh
oquintlatlauhtiayah in teteoh.
Quihtoque:
„Teteohé, totecuyohuané:
¿Campa tiyazque?
¿Tle ticchihuazque?
¿Cuix tlacazo antechcahuilique?
¿Cuix tlacazo tonpolitihui?“
Niman quinnanquililique in teteoh:
„Topilhuané,
Cuauhtitlan chanehé,
Azcapotzalco chanehé,
Itztapallapan chanehé
Malacateticpac chanehé:
Macahmo xitlaocoxcan.
¿Cuix ahmo amehuan
inpiltzitzihuan in cuauhtli, in ocelotl ?
¿Cuix ahmo amehuan
in inxocoyohuan ?
Ma xiquilnamiquican
in tlahtolli in Cuauhtemoctzin,
yeh oquimihtalhui
‚ totlatqui topan
yuhquin huey chalchihuitl‘. 
Tla xicmocaquitican
topiltzihuané:
Axcan pehua in cahuitl in yohualli.
In oc in cahuitl in yohualli maniz nican Anahuac,
itech monequi amotlatilizque.
Chiconahui xiuhmolpilli
mocahuaz in cahuitl in yohualli.
In chiconahui yohualteteuctin,
teteuctin in chiconahui xiuhmolpilli yezque.
¿Cuix huel oanquicacque?
In ic ce yohualxiuhmolpilli,
Xiuhtecuhtli iyohualxiuhmolpil.
In ic ome yohualxiuhmolpilli,
Itztli iyohualxiuhmolpil.
In ic yei yohualxiuhmolpilli,
Piltzintecuhtli iyohualxiuhmolpil.
In ic nahui yohualxiuhmolpilli,
Centeotl iyohualxiuhmolpil.
In ic macuilli yohualxiuhmolpilli,
Mictlantecuhtli iyohualxiuhmolpil.
In ic chicuace yohualxiuhmolpilli,
Chalchiuhtlicue iyohualxiuhmolpil.
In ic chicome yohualxiuhmolpilli,
Tlazolteotl iyohualxiuhmolpil.
In ic chicuei yohualxiuhmolpilli,
Tepeyollohtli iyohualxiuhmolpil.
In ic chiconahui yohualxiuhmolpilli,
Tlaloc iyohualxiuhmolpil.
Ihcuac tlamiz in ic chiconahui yohualxiuhmolpilli,
hualmohuicaz in tetlanextiliztli,
ic onpehuaz in chicuace totonatiuh
auh amechtlahuililiquiuh“.
 
Niman ic, quihtoque in nahuintin tlamatinime:
„Ca yeh cualli teteohé. Ma in yuh yez“.
 
Niman omochiuh
in ic ce yohualxiuhmolpilli
itoca Xiuhtecuhtli iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5252
ixquich in xihuitl 5304 in toxiuhpohual
(1532- 1584 años d. C.)
Auh in Huanitzin
cualli yaoquizqui. 
 
Niman omochiuh
in ic ome yohualxiuhmolpilli
itoca Itztli iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5304
ixquich in xihuitl 5356 in toxiuhpohual

(1584- 1636 años d. C.)

Auh in Tezozomoc ihuan
in Cuauhtlehuanitzin
huey tlamatinime. 
 
Niman omochiuh
in ic yei yohualxiuhmolpilli
itoca Piltzintecuhtli iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5356
ixquich in xihuitl 5408 in toxiuhpohual
(1636 – 1688 años d. C.)
Auh in cihuapilli in tepetl
huey cihuatlamatini.
 
Niman omochiuh
in ic nahui yohualxiuhmolpilli
itoca Centeotl iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5408
ixquich in xihuitl 5460 in toxiuhpohual
(1688 – 1740 años d. C.)
Auh in amequehmeh
huey tlamatinime. 

 

Niman omochiuh
in ic macuilli yohualxiuhmolpilli
itoca Mictlantecuhtli iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5460
ixquich in xihuitl 5512 in toxiuhpohual
(1740 – 1792 años d. C.).
Auh in huey cuauhxicalli
otechtlapaloco Tenochtitlan,
ihuan in Huitzitzilin Cocoxtli
huey tlamatini. 
 
Niman omochiuh
in ic chicuace yohualxiuhmolpilli
itoca Chalchiuhtlicue iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5512
ixquich in xihuitl 5564 in toxiuhpohual
(1792 – 1844 años d. C.)
Auh in tepetlan chane
cualli yaoquizqui.
 
Niman omochiuh
in ic chicome yohualxiuhmolpilli
itoca Tlazolteotl iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5564
ixquich in xihuitl 5616 in toxiuhpohual
(1844- 1896 años d. C.)
Auh in ipan, miec in yaoyotl.
In tzapotecatl cenca oteyaochihualoc.
Auh in mazatecatl
huey tlamatini.
 
Niman omochiuh
in ic chicuei yohualxiuhmolpilli
itoca Tepeyollohtli iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5616
ixquich in xihuitl 5668 in toxiuhpohual
(1896 – 1948 años d. C.)
Auh in ipan, miec in yaoyotl,
ihuan in anenecuilcatl 
huey tlamatini. 
 
Niman omochiuh
in ic chiconahui yohualxiuhmolpilli
itoca Tlaloc iyohualxiuhmolpil,
in ocatca ce xiuhmolpilli
(52 años), auh omanca itech in xihuitl 5668
ixquich in xihuitl 5720 in toxiuhpohual
(1948 – 2000 años d. C.)
In ipan Cuauhtemoctzin
otechmomaquili nezcayotl
ompa Ichcateopan,
inic tlamiz in cahuitl in yohualli.
Mixtemi tlapcopa motlamachitito
auh in temachticatzitzin in calpoltin
huey tlamatinime.
 
Niman ic, otlanque
in chiconahui yohualxiuhmolpilli
auh opahpacque in cuauhtli, in ocelotl.
 
Yeh ic ohuallauh in yancuic tonatiuh.
 
Inin ic ce chicuace tonatiuh
itoca tetlanextiliztli,
inin yeh tehuantin totonatiuh
in tonnemih axcan.
 
Itonal, nahui cuauhtli.
  
Auh tlamacehuacoh in tlamatinime
ompa Xaxahuenco
quintlazohcamachililizque in teteoh.
Quihtoque:
„Teteohé, totecuyohuané, tachtohuané,
cenca tamechtlazohcamachililiah.
Cueponqui in acoquizaliztli
in ic chicuace tonatiuh,
in tetlanextiliztli.
Teteohé:
¿Iquin maniz totonatiuh?
¿Azo ce xiuhmolpilli?
¿Azo matlactli omei xiuhmolpilli?
¿Azo in quexquichcauh maniz cemanahuatl?“.
Niman quihtoque in teteoh:
„Tlamatinimehé, topilhuané,
tla xonahuican ic omonexti
in ic chicuace tonatiuh,
in tetlanextiliztli.
Inin yancuic totonatiuh maniz
in quexquichcauh nemiz totlahtoltzin
in huey toquetzaltzin
in nahuallahtolli.
Intla miquiz totlahtol,
onpolihuiz inin yancuic totonatiuh.
¿Cuix huel anquicacque
topilhuané?“.
Niman quinnanquililique
in tlamatinime:
„Huel oticcacque teteohé.
In huey chalchihuitl,
in nahuallahtolli,
aic ilcahualoz“.
 
Auh quin ihcuac,
in tetlanextiliztli 
mahuiztic quintlahuililitica
intlatqui in toltecah
intlatqui in tepanecah
intlatqui in mexihcah
ihuan intlatqui
in ixquich chichimecah.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für TLAMACHTILIZTLAHTOLZAZANILLI IN TETLANEXTILIZTLI („LA LEYENDA DEL SEXTO SOL“)

TONALTIN „1 QUIYAHUITL“ IHUAN „7 OZOMATLI“ IPAN IN HUEY CUAUHXICALLI NAOLLINTONATIUH

 
 
Onca ome tonaltin cenca yolehuani ipan in huey cuauhxicalli naollintonatiuh:
 
 
 
 
Iniquein tonaltin, tonalli „1 quiyahuitl“ ihuan tonalli „7 ozomatli“:
 
 
 
 
1 quiyahuitl:
 
 
 
 
 
7 ozomatli:
 
 
 
 
¿Catlein cemilhuitl pohuih iniquein tonaltin?
 
Iniquein tonaltin intech omonec huey tonalli yezque ipan mexicah intlahtollo, ca monextiah ipan in huey cuauhxicalli naollintonatiuh.
 
a) 1 Quiyahuitl
 
Titomatih, tonalli „1 quiyahuitl“ pohui in cemilhuitl in ipan in mexicah oehuaque Aztlan.
 
Ixmacho, in mexicah oehuaque Aztlan xihuipan 1 tecpatl (1064 d. C.).
 
Niman, tonalli 1 quiyahuitl xihuipan 1 tecpatl pohui in cemilhuitl 23.03.1064, xulianpohualpan (c. juliano).
 
Quihtoznequi, canah 13 tonalli in oyuh in ic ce tonalyohualneneuhcatiliztli.
 
 
b) 7 Ozomatli
 
Titomatih, tonalli „7 ozomatli“ pohui in cemilhuitl in ipan Mexihco-Tenochtitlan oaltepehualtiloc.
 
Ixmacho, Mexihco-Tenochtitlan oaltepehualtiloc xihuipan 2 calli (1325 d. C.).
 
Auh ticmatih, Mexihco-Tenochtitlan ialtepehualtiliz omochiuh in oyuh 01.07.1325 ( 9 ehecatl) yeh ipampa inin tonalpan otlacat Contzallan ipan Temazcaltitlan, achto in Tenochtitlan altepehualtiloz.
 
Niman, tonalli 7 ozomatli xihuipan 2 calli pohui in cemilhuitl 28.09.1325, xulianpohualpan (c. juliano).
 
Quihtoznequi, canah 13 tonalli in oyuh in ic ome tonalyohualneneuhcatiliztli.
 
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für TONALTIN „1 QUIYAHUITL“ IHUAN „7 OZOMATLI“ IPAN IN HUEY CUAUHXICALLI NAOLLINTONATIUH

TOLTECA CUICATL

 
Nomatca nehuatl ni yaotl
ni ititlan ni icahuan nican niquintemoz
in notlahuan tlamacazque tlilpotonque.
Niman axcan niquimittaz:
Ahmo quin moztla
ahmo quin huiptla.
Nican nic hualhuicac
nonahualtezcauh in ixcehualpopocatimani,
ihuan niquin on huica in macuiltonalleque
cemilhualleque.
Quimontzacuhtiaque
in motlahuan tlamacazque tlilpotonque.
 
 
 
„Veinte himnos sacros de los nahuas“ / Xexeloliztli V (cuicatl in oquicentlalic Hernando Ruiz de Alarcón)
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für TOLTECA CUICATL

MEXITIN INNEHNEMI (IXMACHO YUHQUIN „LA TIRA DE LA PEREGRINACIÓN“ NOZO „CÓDICE BOTURINI“)

 
 
In ic ompa hualquizque in inchan Aztlan ipan ce tecpatl xihuitl. 1064 años. 
( „Crónica Mexicayotl“/14. )                  [1]
 
Auh in mexicah niman yeh ic huallamacehuaya in imacxoyauh in oncan itocayocan Chicomoztoc Tzotzompa.
„Memorial de Colhuacan“/21 v. )         [2]
 
 
 
 
 
 
 
In ceppa hualhuia in quihualittaya in acxoyatl, zan cecenmantoc in aquin quihualcecenmanaya.
(„Memorial de Colhuacan“/22 r. )            [2]
  
Niman ic oncan quihto in Mexi, in Chalchiuhtlatonac: „Tocnihuané“, quimilhui in mexicah, „Ma yeh ic otihuallaque, ma yeh ic otihualquizque in tochan Aztlan“, auh ic niman quitlacamatque in mexicah.
(„Crónica Mexicáyotl“/21.)        [1]
 
 
 
 
 
 
Auh in oncan inpan acicoh in inpan quizacoh chicuei altepeme in oncan onoque……In ic ce altepetl huexotzincah, in ic ome altepetl chalcah totolimpanecah, in ic ei altepetl xochimilcah, in ic nahui altepetl cuitlahuacah, in ic macuilli altepetl malinalcah, in ic chicuace altepetl chichimecah, in ic chicome altepetl tepanecah, in ic chicuei altepetl matlatzincah.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/69 v.)        [3]
 
 
 
 
 
¿Canin tamechhuicazque, in yuh antechilhuia?“. Niman no quihtoque in chicuei altepeme: „Ca ahmo, totecuiyohuané, ca tamechtohuiquilizque in canin anmohuica.“
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/69 v.)       [3]
 
 
 
 
 
 
 
 
In huallehuaque in Colhuacan nahuintin in quihualmamaque in Tetzahuitl Huitzilopochtli topcohualonotia, in teomamaque ce tlacatl itoca Tezcacoatl, auh in ic ome itoca Cuauhcoatl, in ic ei itoca Apanecatl, in ic nahui cihuatl itoca Chimalma yehuantin in motenehua teomamaque.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 12 ; „Crónica Mexicáyotl“ / 26. )       [4], [1]
 
 
 
 
 
 
V Tecpatl xihuitl, 1068. In oacicoh in cuahuitl itzintla niman oncan motlallique; inin cenca tomahuac in cuahuitl. Niman oncan contlallique itzintla in intlalmomoz, ipan contlallique in Huitzilopochtli. In ocontlallique niman concuique in imitac, auh ic niman yeh tlacuazquia….in ihcuac niman inpan poztec in huey cuahuitl.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/70 v„)       [3]
 
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman quinnotz oncan in Huitzilopochtli, quimilhui: „Xiquinnahuatican in amechhuica in chicuei altepeme in colhuaque, xiquimilhuican: ‚Ca ahmo tiazque in campa otiazquia, ca zan nican titocuepazque‘ „
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/70 v„)           [3]
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman oquinnahuatique in colhuaque in chicuei altepeme; auh in oyuh quimilhuique, cenca ic tlaocoxque in chicuei altepeme: „Totecuiyohuané, campa tiazque ca zan tamechtohuiquilizque“. Niman no ceppa oquimilhuique: „Ca ahmo huelitiz, ca zan anyazque“.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/70 v„)       [3]
 
 
 
 
 
 
Auh huecauhtica in ompa catca…..in oncan inpan poztec cuahuitl. Auh ca zatepan huallolinque.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/70 v, 71 r„)         [3]
 
 
 
 
 
 
 
Zatepan in ohualpeuhque in otlica inpan acicoh in tlatlacatecollo huey comitl itlahuehuetztoque yehuantin in quintocayotia mimixcohua chicomentin in ic ce tlacatl itoca Xiuhneltzin, in ic ome itoca Mimichtzin, in ic ei in cihuatl inhueltiuh itoca Teoxahual, auh in oc nahuintin ahmo huel momati in intoca.
(„Crónica Mexicáyotl“/29)       [1]
 
Auh occeppa oncan quinnotz in Huitzilopochtli, quimilhui ….: „Xiquimonanacan on in huey comitl itzintlan huehuetztoque, ca yehuantin in ac achto tequitizque“. Auh niman oncan quincuepilli in intoca ……oquimilhui: „In axcan ca aocmo amotoca in amaztecah; namechmaca yancuic amotoca, yeh anmexitin“.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/71 r„)         [3]
 
 
 
 
 
 
 
Ihuan oncan oquimacac in mitl ihuan tlahuitolli ihuan chimalli ihuan chitatli, in tlein aco yauh huel cominaya in mexitin.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/71 r„)        [3]
 
 
 
 
 
 
 
 
Ompa quizacoh in Cuextecatl ichocayan.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/71 r„)        [3]
 
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman ic acicoh in oncan Coatepec.
(„Crónica Mexicáyotl“/39)           [1]
 
 
 
 
 
 
 
 
Auh in oncan Coatepec oncan quilpique in inxiuhtlapohual ome acatl.
(„Crónica Mexicáyotl“/48)         [1]
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman yeh huitze acicoh Tollan.
(„Crónica Mexicáyotl“/50.)          [1]
 
 
 
 
 
 
 
Ahmo huecauhque in oncan niman hualmicuanique Atitlalaquia.
(„Crónica Mexicáyotl“/50.)          [1]
 
 
 
 
 
 
Auh niman ic onmicuanique in Tlemaco in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 21 )          [4]
 
 
 
 
 
 
 
Ipan macuilxiuhtique in Tlemaco in mexicah. Ic onmicuanique in Atotonilco in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 21, 22 )        [4]
 
 
 
 
 
 
 
4 tecpatl xihuitl ic onmicuanique in Apazco in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 23 )         [4]
 
 
 
 
 
 
 
Huehuetoca motlallicoh mexicah.
( „Códice Azcatitlan“ / Lámina VII )           [5]
 
II Acatl xihuitl, 1195. Ipan in iquetetl oquilpique in inxiuh in mexicah.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/73 r„)            [3]
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman huallehuaque motlallicoh oncan acicoh Atenco….niman oncan quimanque in intzompan oncan oquihtoque in ic axcan Tzompanco.
(„Crónica Mexicáyotl“/51.)            [1]
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman acicoh in Xaltocan.
(„Crónica Mexicáyotl“/51.)          [1]
 
 
 
 
 
 
11 tecpatl xihuitl niman ic onmicuanique in Acalhuacan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 26 )       [4]
 
 
 
 
 
 
Auh niman motlallicoh Ehecatepec.
(„Crónica Mexicáyotl“/52.)          [1]
 
 
 
 
 
 
Niman huallaque in oncan Tolpetlac.
(„Crónica Mexicáyotl“/52.)          [1]
 
 
 
 
 
 
 
 
7 acatl ipan cempohual xiuhtique in oncan Coatitlan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 30 )          [4]
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman canatoh in Chalco in metl.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 30 )          [4]
 
 
 
 
 
 
 
 
Auh ca oc quihuallichtiaque oc oncan quihuallitiaque in octli in mexicah Coatitlan.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 30 )          [4]
 
 
 
 
 
 
Yeh no ceppa huallehuaque oncan motlallicoh Huixachtitlan.
(„Crónica Mexicáyotl“/52.)      [1]
 
 
 
 
 
 
 
Auh niman huallaque motlallicoh itocayocan Tecpayocan.
(„Crónica Mexicáyotl“/52.)        [1]
 
 
 
 
 
 
II Acatl xihuitl, 1247. Nican ipan in icnauhtetl toxiuh molpilli; quilpique in mexicah oncan Tecpayocan.
(„Relaciones de Chimalpáhin, Tercera Relación“/74 v„)          [3]
 
 
 
 
 
 
 
Oncan impan mochiuh in yaoyahualoloque oncan micque in itoca Tecpatzin ihuan Huitzilihuitzin no yehuatl in Tetepantzin.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 32 )        [4]
 
 
 
 
 
 
Ipan nauhxiuhtique in Pantitlan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 33 )        [4]
 
 
 
 
 
 
 
6 acatl xihuitl ipan nauhxiuhtique in Pantitlan in mexicah oncan impan moman in cocoliztli in innacayo mochi tzatzayan.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 33 )          [4]
 
 
 
 
 
 
7 tecpatl xihuitl ic onmicuanique in Amalinalpan in mexicah in ompa Azcapotzalco.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 34 )              [4]
 
 
 
 
 
 
1 acatl xihuitl, ipan chicueixiuhtique in oncan Amalinalpan ipan tlahtoa in Tezozomoctli in Azcapotzalco.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 34 )               [4]
 
 
 
 
 
 
2 tecpatl xihuitl ic onmicuanique in Pantitlan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 35 )          [4]
 
5 acatl xihuitl ipan nauhxiuhtique in Pantitlan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 35 )          [4]
 
 
 
 
 
 
6 tecpatl xihuitl ic onmicuanique in Acolnahuac in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 36 )         [4]
 
 
 
 
 
 
9 acatl xihuitl, ipan nauhxiuhtique in oncan Acolnahuac in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 36 )            [4]
 
 
 
 
 
 
 
10 tecpatl xihuitl ic onmicuanique in Popotlan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 37 )           [4]
 
13 acatl xihuitl ipan nauhxiuhtique in Popotlan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 37 )           [4]
 
 
 
 
 
 
 
Niman huallaque motlallicoh in oncan Chapoltepec in icuitlapilco itocayocan Techcatitlan quin yehuantin yuhqui quitocayotique in mexicah.
(„Crónica Mexicáyotl“ / 52.)                   [1]
 
4 acatl xihuitl ipan nauhxiuhtique in Techcatitlan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 38 )        [4]
 
 
 
 
 
 
5 tecpatl xihuitl ic onmicuanique in Atlacuihuayan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 39 )          [4]
 
8 acatl xihuitl ipan nauhxiuhtique in Atlacuihuayan in mexicah, oncan quinextique in atlatl ihuan mitl yeh quihtocayotique Atlacuihuayan in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 39 )          [4]
 
 
 
 
 
 
 
In ic onmicuanique in Chapoltepec in mexicah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 40 )        [4]
 
 
 
 
 
 
 
2 acatl xihuitl, 1299 años. Ipan in yn oncan cempohualxiuhtique mexicah in Chapoltepec inic oncan catca.
(„Memorial de Colhuacan“/62 v. )            [2]
 
 
 
 
 
 
 
 
Auh zan ya yehuatl ipan in yn omoteneuh xihuitl in yaoyahualloque in quimicalque in mexicah in oncan Chapoltepec inic nahualpoliuhque; quinnahualpolloque, matlactli altepetl in intlachichihual mochiuh.
(„Memorial de Colhuacan“/62 v. )        [2]
 
 
 
 
 
 
 
Auh yeh tlacoxiuhtica in ipan in omoteneuh 2 acatl xihuitl in onmicuanique in oncan itocayocan Acocolco Aztacalco tulla….oncan quimotenquique in amoxtli.
(„Memorial de Colhuacan“/63 r. )          [2]
 
 
 
 
 
 
 
Auh oncan caciqueh in colhuaque in intlahtocauh mexicah in itoca Huehue Huitzilihuitl, nehuan in ichpochtzin in itoca Chimallaxochtzin.
(„Memorial de Colhuacan“/63 r. ).           [2]
 
 
 
 
 
 
 
Auh yehuatl in Coxcoxtli tlahtoani in oncan Colhuacan.
(„Crónica Mexicáyotl“ / 64.)            [1]
 
 
 
 
 
 
 
 
3 tecpatl xihuitl ic onmicuanique in Colhuacan in mexicah, ipan in Contitlan motecaque in oncan Tizaapan Colhuacan.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 43 )        [4]
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Auh in mexicah in yeh huecahua yeh quinmocihuamontia in imichpochhuan in colhuaque…..yeh quinpilhuiatia in oncan itic altepetl in Colhuacan.
„Crónica Mexicáyotl“/68;71 )        [1]
 
 
 
 
 
 
 
 
6 acatl xihuitl…..in moyaochiuhque in colhuaque monamicque in xochimilcah.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 43 )             [4]
 
 
 
 
 
 
 
Niman yeh quihtoa in tlahtoani in Coxcoxtli: „In mexicah ¿Cuix ayocacque ? Ma hualhuian“.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 43, 44 )           [4]
 
 
 
 
 
 
 
Niman yeh quintzatzilia, niman ixpan onyaque, in tlahtoani niman quimilhui: „Tla xihualhuian. In axcan techpehuazque in xochimilcah. Namechtequiuhtia, cen xiquipilli in anquimacizque in amomalhuan yezque“.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 43, 44 )           [4]
 
 
 
 
 
 
Niman quihtoque in mexicah: „Ca yeh cualli tlahtoanié, ma xitechmotlaocolili chimalzoltzintli ihuan macuauhzoltzintli“.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p.  44 )          [4]
 
 
 
 
 
 
Niman quihto in tlahtoani: „Ca ahmo ticia, zan yuh anyazque“. 
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 44 )          [4]
 
 
 
 
 
 
 
Auh in mexicah niman yeh monahuatia, quihtoque: „¿Ma azo zan ti iteh ? In ic tiquinyactequizque in tomalhuan; intla nacaz tiquintequilizque ah quihtozque ‚azo nenecoc‘ in oquintequilique. Inin macahmo yehuatl, ma yehuatl in inyac ma ic titoxixiquipilquentizque in ic tiquinpohuazque, ah zan quemmach yez“.
(„Códice de 1576“, Ed. Innov. p. 44 )          [4]
 
 
 
 
AMOXTLI:
 
[1] „Crónica Mexicáyotl“, Fernando Alvarado Tezozómoc (~ 1609), Universidad Nacional Autónoma de México, 1992, ISBN 968-36-2746-3
 
[2] „Memorial de Colhuacan“: „Las Ocho Relaciones y el Memorial de Colhuacan I“, Domingo Francisco de San Antón Muñón Chimalpáhin Cuauhtlehuanintzin (1629), CONACULTA, 2003, ISBN 970-35-0384-5
  
[3] „Tercera Relación“: „Las Ocho Relaciones y el Memorial de Colhuacan I“, Domingo Francisco de San Antón Muñón Chimalpáhin Cuauhtlehuanintzin (1629), CONACULTA, 2003, ISBN 970-35-0384-5
  
[4] „Códice de 1576“ („Códice Aubin“), Editorial Innovación, 1980
  
[5] „Códice Azcatitlan“, Bibliothèque  nationale de France, 1995, ISBN 2-7177-1944-X
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für MEXITIN INNEHNEMI (IXMACHO YUHQUIN „LA TIRA DE LA PEREGRINACIÓN“ NOZO „CÓDICE BOTURINI“)

TOLTECA CUICATL

 
Teuhcan, teuhcan
titlahuicah,
in nahuatilloca
notequihua
ya
tezcatlanextia
yauiya
motlacahuani.
 
Xiohuiti, xiohuiti
ai ometeotl
in teyocoyani
tezcatlanextia.
 
(„Historia Tolteca-Chichimeca“ F. 18 r.)
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für TOLTECA CUICATL

MACH NOME MACH NEY

 
Ipan in Tlahtollotl Tolteca-Chichimeca („Historia Tolteca-Chichimeca„), Tezcatlipoca motocayotia „Mach nome mach ney“ (F. 11r Ms. 54-58 p. 24 ).
 
¿ Tle quihtoznequi „Mach nome mach ney“ ?
 
Titomatih, „Mach nome mach ney“ quihtoznequi „Nehuatl Yeiteteoh“.
 
In Yeiteteoh (nozo Teoyeyotl) = Ometeotl / Quetzalcoatl / Tezcatlipoca.
 
In ipampa, „Mach nome“ quihtoznequi „Ixmacho ic nehuayotl netechantica ome tlacah„. Iniquein ome tlacah (nozo ome teteoh) Quetzalcoatl ihuan Tezcatlipoca cate.
 
Auh „Mach ney“ quihtoznequi „Ixmacho ic nehuayotl netechantica yei tlacah“. Iniquein yei tlacah (nozo yei teteoh) Quetzalcoatl, Tezcatlipoca ihuan Ometeotl cate.
 
In yuh, „Mach nome mach ney“ quihtoznequi: „Ixmacho ic nehuayotl netechantica ome teteoh, auh nozo yei teteoh„. Auh iniquein teteoh Quetzalcoatl, Tezcatlipoca ihuan Ometeotl cate.
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für MACH NOME MACH NEY

MEXIHCO-TENOCHTITLAN IALTEPEHUALTILIZ

 
Ticmatih, Mexihco-Tenochtitlan oaltepehualtiloc xihuipan 3 calli (1325 d. C.).
 
¿ Cuix tihuelitih ticmatizque, iquin (quihtoznequi, catlein tonalpan) inin omochiuh ?
 
Azo quehma.
 
Ipan in „Crónica Mexicayotl“ otlaihcuiloloc inin:
 
„…13 Acatl xihuitl, 1323 años, ipan in oncan cempohual xiuhtique on macuiltique in Tizaapan in Mexica…….niman oquinmacac in Mexica oquihuica ce in ichpoch in Achitometl…..auh niman yeh quimictia, yeh quixipehua in cihuapilli…..niman….inon ma quittac in ehuatl, in ce tlacatl in ichpoch in Achitometl, cenca omomauhti, niman yeh ic tzatziquintzatzilia in itlahtocahuan, ihuan in imacehualhuan quimilhuia: ‚Aquique in a Colhuaquehé, cuix ahmo anquitta ca oquixipeuhque, in nochpotzin ahmo nican yezque in tlahuelliloque, tiquinmictizque, tiquinpopollozque, nican tlamizque in tlahuelliloque‘ auh niman yeh ic moyaotla……auh niman yeh tetoca in Colhuaque quintoca in Mexica, niman yeh quimonquequetza in atlah in Mexica…..auh niman ic oncan acicoh in oncan tollihtic, acaihtic in Mexicatzinco…..auh niman yeh ic huitze hualmicuanique zan no oncan acaihtic in tollihtic in motlallico itocayocan Iztacalco in Mexica….niman yeh ic huitze in aihtic itocayocan Pantitlan, oncan motlallique huecauhque in oncatca in Pantitlan, auh niman yeh huitze oncan zan no tollihtic, acaihtic in oncan motlallique, niman oncan ce tlacatl mixiuh in inpiltzin in imichpoch in Mexica itoca Quetzalmoyahuatzin, auh in iconeuh itoca Contzallan. Auh ipan cemilhui tonalli chicnahui ehecatl yehuatl ipampa in axcan itocayocan Mixiuhcan, niman yeh ic huitze oncan motlallico in oncan ihcac icaltzin Sn. Pablo, itepotzco, in oncan quichiuhque quiquetzque in Temazcalli, oncan quitenque in imichpoch in Mexica in itoca Quetzalmoyahuatzin oncan omoten in inan in Contzallan, inic motocayotia Temazcaltitlan, oncan motenque mochintin in Mexica oncan motlallique yeh cate…..auh niman on oceppa yaque in Toltzallan in Acatzallan in Oztotempa, auh in no ipan quizato Acatitlan ihcac in Tenochtli in oncan Oztotempa in oquittaque ic pacca icpac ihcac moquetztica in Cuauhtli in yehuatl in Tenochtli oncan tlacua…auh niman yeh ic choca in Mexica quihtoa ‚otocnopiltic, otomacehualtic ca oticmahuizoque in taltepeuh yez, ma oc tihuian, ma oc titocehuiti‘ niman yeh ic huitze in oncan Temazcaltitlan in ipan in Ome Calli xihuitl, 1325 años. Auh ca niman yeh ic quimilhuia in yehuatl in Cuauhtlequetzqui anozo Cuauhcoatl in Mexica quimilhui: ‚Nopilhuané, ma titlachtequican ma achitzin tictlallican tlachcuitectzintli ihuan totlalmomoz in oncan otiquittaco in cuauhtli‘….“.
 
In yuh, ticmatih inin:
 
a) Xihuipan 13 acatl (1323 d. C.), in mexicah oquitlalcahuaque Tizaapan
b) Ipan cemilhui tonalli chiconahui ehecatl (9 ehecatl) otlacat Contzallan, Temazcaltitlapan
c) Xihuipan 2 calli (1325 d. C.), in mexicah otictlalique itlalmomoz Tenochtitlapan —-> Mexihco-Tenochtitlan ialtepehualtiliz
 
In cemilhuitl 9 ehecatl omochiuh ipan iniquein xihuime:
 
12.05.1323 (xulian-pohualli)
27.01.1324 (xulian-pohualli)
13.10.1324 (xulian-pohualli)
01.07.1325 (xulian-pohualli)
 
Ipan in Crónica Mexicayotl otlaihcuiloloc:
 
a) „Oncan motlallique huecauhque in oncatca Pantitlan
b) „Ipan cemilhui tonalli chiconahui ehecatl (9 ehecatl)….otlacat Contzallan
 
In ipampa nextia ic, in cemilhuitl in ipan otlacat Contzallan, 01.07.1325 catca (xulian-pohualli), yeh ipampa in mexicah huecauhque in on catcah Pantilan, ihuan 01.07 cemilhuitl tonalli ca.
 
Ica in omoteneuh tlacpac, Mexihco-Tenochtitlan itech omonec altepehualtiz cemilhuipan in oyuh 01.07.1325.
 
¿ Auh catlein tonalpan?
 
 
Ompa monextia, in tonalli in ipan Mexihco-Tenochtitlan oaltepehualtiloc, tonalli 7 ozomatli catca. Quihtoznequi, cemilhuitl 28.09.1325
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für MEXIHCO-TENOCHTITLAN IALTEPEHUALTILIZ

¿ TLE QUIHTOZNEQUI AZTLAN ?

 
Mihtoa, Aztlan quihtoznequi „Aztamecan“. Yeceh, intla tiquittanih Aztlan itlacuilol ipan amame, ahmo nextia ic Aztlan quihtoznequi „Aztamecan“:
 
 
 
Chimalpahin otlacuilo inin: „..yehica yn oncan ycac yn huey azquahuitl ynic yehuatl ypampa motenehua Aztlan“ (inic yei tenonotzaliztli, 69r – 70r). Auh ahmo nextia amamepan inon cuahuitl.
 
Durán quihtoaya, Aztlan quihtoznequi „Iztac-yocan„.
 
Axcan ma tiquittazque in Aztlan itlacuilol: Ompa motta „atl“ ihuan „acatl“. Inin acatl, aztapilli. Sahagún otlacuilo itechpa in aztapilli: „huey ihuan tomahuac acatl…..cenca hueyac ihuan mochi ipan iauh huel iztac„. In ipampa titomatih, Aztlan itech monequi tlacuiloloz „Aaztlan„.
 
Aaztlan = A-AZ-TLAN
A = Atl
AZ = Az(tapilli)
TLAN = Can
 
In yuh, Aaztlan („Aaztapilcan“) quihtoznequi „Iztac-yocan“ („Lugar de la blancura“ / „Ort der Weisse“ / „Lieu de la blancheur“ / „Luogo della bianchezza“), yeh ipampa in aztapilli „mochi ipan iauh huel iztac(Sahagún).
 
Aaztlan itlacuilol amamepan quintlamachiyotlalia „Atl“ ihuan „Aztapilli“. Inin ahmo ixiptlatlacuilolli (pictograma) tel caquiztlacuilolli (fonograma) ipampa „Aaztapilcan“.  Auh in tlacuilolli „Aaztapilcan“ tlanemiliztlacuilolli (ideograma) ipampa „Iztac-yocan“.
 
Ica in omoteneuh tlacpac ticacicamatih  Aaztlan (Aztlan) iquihtoznequiliz ahmo Aztamecan tel Iztac-yocan ca.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  
 
 
Veröffentlicht unter Nahuatl | Kommentare deaktiviert für ¿ TLE QUIHTOZNEQUI AZTLAN ?